Rochia Ta

Soarele stă să răsară
Tu și eu străini pân’ la seară
Între noi aerul începe să ardă
Hainele noastre stau să cadă
Când nu te aștepți, te sărut dintr-o dată
Te uiți confuză în ochii mei
Vrei să-mi fie clar
Nu faci asta de obicei
Ai vrei să pleci dar..
Rochia ta ar vrea să cadă pe podeaua din camera mea
Rochia ta ar sta așa bine pe podeaua din camera mea
Cred că-ți faci prea multe probleme
O parte din tine ar vrea dar cealaltă se teme
O simți, aerul începe să frigă
Mâinile noastre să se atingă
Iar pielea ta parcă pe nume mă strigă
Te uiți confuză în ochii mei
Vrei să-mi fie clar
Nu faci asta de obicei
Ai vrei să pleci dar..
Rochia ta ar vrea să cadă pe podeaua din camera mea
Rochia ta ar sta așa bine pe podeaua din camera mea
Spui că tu nu cedezi din prima seară
Spui că tu ai principii și morală
Rochia ta are voce și mă cheamă
Mă cheamă...
Spui că tu, tu de fel ești mai sfioasă
Atunci de ce ai mai venit la mine acasă
Rochia ta are voce și-mi spune în față
În față..
Rochia ta ar vrea să cadă pe podeaua din camera mea
Rochia ta ar sta așa bine pe podeaua din camera mea